Ne-am Iubit Într-o Tăcere

Te-am zărit prin aburi de cafea

Erai doar umbra unei altcuiva

N-am spus nimic, dar totu-a tremurat

Ca un refren ce n-a fost cântat

Am fost doi străini cu același vis

Ne-am înțeles cu ochii... și-atât ne-a fost scris

Ne-am iubit într-o tăcere

Fără timp și fără ieri

Tu erai o primăvară

Ce n-a înflorit nicăieri

Și de-atunci port în privire

Un regret ce nu se cere

Ne-am iubit... într-o tăcere

Te văd în oameni, te aud în ploi

Și-mi pare viața o piesă fără noi

Mi-ai fost un vers rămas nescris

O stea ce cade fără niciun vis

Dar n-a fost să fie, și totuși, vezi tu

În toate iubirile... ești tu mereu, nu

Poate-n altă viață, poate-n alt oraș

Ne-om ține de mână, fără pasul greșit

Dar azi doar plouă — și suntem tăcuți

Ca niște note ce n-au fost știute de spus

Ne-am iubit într-o tăcere

Fără timp și fără ieri

Tu erai o primăvară

Ce n-a înflorit nicăieri

Și de-atunci port în privire

Un regret ce nu se cere

Ne-am iubit... într-o tăcere

Poate că-i mai bine-așa

Dar mi-e dor de ce nu era

Poate că-i mai bine-așa

Dar mi-e dor de ce nu era