Nu știam cine-i Marilyn, dar
Țineam enorm la plasa de plastic roz
Imprimată cu fotografia ei alb-negru
În care albul era acum roz
Roz provincial
Plasă în care-mi căram
Echipamentul de sport
De două ori pe săptămînă
Ea rîdea, strălucitoare
În rochia ca o scoică uriașă albă - acum roz
Cu părul ca o aură
Era frumusețea însăși
Cum încerca să-și țină poalele rochiei
Ridicate de un curent de aer
Nici prin cap nu-mi trecea să mă-ntreb
De ce sînt eu tocmai
O adolescentă în uniformă bleumarin
Cu două numere mai mare
Pe care o purtam iarna
Peste pantaloni tricotați
Din lînă mirosind a petrol
O coamă de păr brun
Îmi atîrna pe spinarea de fetiță
Eram portarul echipei de handbal
Nici prin cap nu-mi trecea să mă-ntreb
De ce nu sînt eu altcineva
De ce nu sînt
Marilyn Monroe
Rîzînd strălucitoare
În rochia umflată de curentul de aer
Nici nu știam cum o cheamă
Și nu pe ea o adoram
Țineam enorm la plasa de plastic roz
Imprimată cu fotografia ei alb-negru
În care albul era acum roz
Plasă în care-mi căram
Echipamentul de sport
De două ori pe săptămînă
Eram o provincială vizavi de frumusețe
