Povestea Unui Naufragiat

Nu am vrut să-ți dau răspunsul la întrebare Dar cred vei afla și tu curând Oare dragostea sau viața-i trecătoare? Nu știu dacă-s viu, dar dragostea o simt Mă privești cu atâta drag și mă aștepți să ard Dar nu-i în firea mea să mă prefac Iartă-mi sufletul și inima nebună Dar cred m-am uitat pe mine însumi în furtună Și în curând povestea ta Va fi la fel ca a mea Avem în viață câte o furtună mare Restul sunt doar ploi Am naufragiat în brațele tale Și-n ale tale buze moi La tine am ajuns Fiind deja plecat Te strâng la piept, dar sunt Cu ochii îndreptați spre larg Nu vei sta nici tu prea mult pe gânduri, draga mea Deja îți văd ochii arzând Ai început să dai de valuri în inima mea Dar eu nu le mai simt Aripile tale încă nu s-au frânt Inima încă nu ți-a înghețat de frig Zâmbești crezând că dragostea e doar un mit Pentru că nu cu tine am fost când apele m-au înghițit, nu Avem în viață câte o furtună mare Restul sunt doar ploi Am naufragiat în brațele tale Și-n ale tale buze moi La tine am ajuns Fiind deja plecat Te strâng la piept, dar sunt Cu ochii îndreptați spre larg Am iubit De parcă ar fi fost un fleac De parcă ar fi existat vreun leac Am trăit fiecare clipă cât un veac M-am simțit nemuritor, dar n-am știut, de fapt, că Avem în viață câte o furtună mare Restul sunt doar ploi Am naufragiat în brațele tale Și-n ale tale buze moi La tine am ajuns Fiind deja plecat Te strâng la piept, dar sunt Cu ochii îndreptați spre larg