Calista

Nu e ușor

Dar hai să port eu pica...

Voi să zâmbiți

Și să dispară frica!

La cum mă știu

Cumva o să-mi revin...

Dar doar de voi

Depinde ce o să devin...

Nu se mai întreabă nimic

Nici pe bune, nici ocolit...

Ori e complicat ori prea simplu

Ori iarăși

Nu mai e timp...

Sensurile nu mai au sens...

Nici n-atacă, nici nu feresc,

Nici nu se lasă prea în urmă

Dar nici

Nu ne prea depășesc...

Nu mai vrea nimeni cum e...

Fiecare are-un „de ce”...

Nici glasurile nu se mai combină

Și-ncet încet

Liniștea nu mai e...

Iar nu se mai termină iar!

Iar sar furtuni din pahar!

Iar nici

Nu se iartă, nici nu se uită!

Iar visul se îmbracă-n coșmar...

Hai sa fiu eu de vină

Și să nu mai spună nimeni nimic..

Taci! Taci!

Te rog eu...taci!

Car eu acum tot ce faci!

Lasă-mă! Lasă-mă! Lasă-mă! Lași

Să mi le-așez eu în cârcă!

Taci!

N-o să cad!

N-o să le scap!

Nu m-ajuţi de mă mângâi pe cap!

Crede-mă...când îți spun...:

Grija ta nu mă face mai...bun!

Nu e ușor

Dar hai să port eu pica...

Voi să zâmbiți

Și să dispară frica!

La cum mă știu

Cumva o să-mi revin...

Dar doar de voi

Depinde ce o să devin...