Infinituri

Știai că unele răsărituri nu încep cu soarele?

Când nu e nimeni lângă tine, par mai lungi cu orele

Știai că unele cuvinte aprind diminețile?

Dar nu știai că unele infinituri sunt mai lungi ca altele

Cine m-a scris la umbra stelelor, fără să-mi spună adevărul?

A cui e inima din mine și cui îi cere ajutorul?

Și nu mi-ajunge infinitul, ce dacă l-ai cuprins cu brațele?

Nu, nu-mi ajunge, vreau tot timpul

Și vreau și luna, vreau și soarele

Unde cad în valuri stelele, mă găsești unde

Mi-am pus toate visele și nu mi-ajunge infinitul

Să mai încerc să explic cui am ajuns,

Că niciodată n-a contat că am plecat

Că stelele nu cad, doar se întorc,

Să împlinească visele cui și-a dorit cu-adevărat

Și nu mai poți acum să cazi de unul singur,

Când e suma celor care te-au crezut pe cuvânt

Să mă ierte visele că încă nu dorm noaptea,

Că șterg lacrimi din oglindă de pe fața cui credeam că sunt

Cine m-a scris la umbra stelelor, fără să-mi spună adevărul?

A cui e inima din mine și cui îi cere ajutorul?

Și nu mi-ajunge infinitul, ce dacă l-ai cuprins cu brațele?

Nu, nu-mi ajunge, vreau tot timpul

Și vreau și luna, vreau și soarele

Unde cad în valuri stelele, mă găsești unde

Mi-am pus toate visele și nu mi-ajunge infinitul

Ochii tăi luceau ca stelele pierdute-n-depărtări

Ce miracol să te am iar după atâtea căutări

Mii de gânduri luminează lumea-n care m-ai adus

Și n-ar ajunge nici măcar infinitul pentru tot ce-ar fi de spus

Și nu mi-ajunge infinitul, ce dacă l-ai cuprins cu brațele?

Nu, nu-mi ajunge, vreau tot timpul

Și vreau și luna, vreau și soarele

Unde cad în valuri stelele, mă găsești unde

Mi-am pus toate visele, mă găsești tu