Fâşiile de-albastru
Se-alungă dinspre mine
S-au aprins
Gri
'N-odaie-i aer dulce
Spre noi pământul fuge
Timpul
E dus
Trebuia să se-ntâmple aşa
Stai puţin în lumină
De mână cu al tău ciulin
Cumpătul ţi-l alină
Adu-ţi aminte cum
Nu l-ai strivit
Dacă din senin aş muri
Zile-ntregi ar dura ca o umbră
Să ofteze la patul meu
Ar înflori
În odaie văzduhul şi din trup aş răspândi o mireasmă
Dulce dulce dulce
N-am putut să susţin barajul
Stai puţin în lumină
De mână cu al tău ciulin
Cumpătul ţi-l alină
Adu-ţi aminte cum
Nu l-ai strivit
Stai puţin în lumină
De mână cu al tău ciulin
Cumpătul ţi-l alină
Adu-ţi aminte cum
Nu l-ai strivit
Stai puţin în lumină
De mână cu al tău ciulin
Cumpătul ţi-l alină
Adu-ţi aminte cum
Nu l-ai strivit
