Fiindcă suntem oameni umani

E o chestie multă-n nostalgie, aceleași guler prins de mine (Oh, no)

Am dat speanță, timpul mie, azi iartă-mă că nu mai (sunt)

De-aș fi știut că lipsa ta o să mă doară tare

Dar nu știam ce să mai fac când tu nu mai aveai culoare

Să murineze albul infinit când mă opresc din timp la piesa noastră

Ce nu mai bate pe repeat

Vreau doar să te șterg din minte și să merg înainte

Mă omoară, gândul tău, chipul tău

Vreau doar să te șterg din minte și să merg înainte

Mă omoară, îmi face prea mult rău

La malul negru plin de cearcăne ai cedat

Și toate drumurile parcă le-ai blocat

De aș fi știut că lipsa ta o să mă doară tare

Dar nu știam ce să mai fac când tu nu mai aveai culoare

Să murineze albul infinit când mă opresc din timp la piesa noastră

Ce nu mai bate pe repeat

Vreau doar să te șterg din minte și să merg înainte

Mă omoară, gândul tău, chipul tău

Vreau doar să te șterg din minte și să merg înainte

Mă omoară, îmi face prea mult rău

Prea mult rău

Prea mult rău

Prea mult rău

Prea mult rău

Prea mult rău

Prea mult rău

Prea mult rău

Îmi face prea mult rău