Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădină cu stupi
Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă
Și aşteptaţi să vorbesc. - De unde să-ncep
Credeţi-mă, credeţi-mă
Despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei
Despre soartă şi despre şarpele binelui
Despre arhanghelii cari ară cu plugul
Gradinile omului
Despre cerul spre care creştem
Despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri
Și înainte de toate despre marea trecere
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
Aşa de mult să plânga şi n-au putut
Amare foarte sunt toate cuvintele
De-aceea - lăsaţi-mă
Să umblu mut printre voi
Să vă ies în cale cu ochii închişi
